Mariana Gurza, poeta cu suflet de inger – Eleonora Schipor

0

Anume aşa este numită de conaţionalii săi harnica şi mereu neobosita poetă bănăţeană, cu rădăcini bucovinene. Ambii părinţi sunt născuţi în Bucovina, iar mama este originară din satul Cupca. Anume Cupca, cu vechile şi frumoasele ei tradiţii, ne-a şi apropiat sufleteşte pe amândouă, necătând la faptul că o mare distanţă (în kilometri doar) ne desparte, iar personal încă nu ne cunoaştem.

Mai întâi ne-am transmis una alteia cărţi şi ziare prin intermediul vrednicului cupcean, cu părere de rău trecut deja de 11 ani în eternitate Petre Ciobanu, fiul satului, care se stabilise cu traiul în oraşul Braşov, cel care ani de-a rândul, ajutat fiind de alţi doi cupceni, a trudit la apariţia monografiei istorice a baştinii. Pe urmă câţiva ani n-am prea avut prin cine să transmitem ceea ce am publicat eu aici, şi doamna Mariana acolo, dar niciodată n-am uitat una de alta. Tocmai din această pricină eu personal am doar primele volume de poezie ale doamnei, iar domnia sa doar o parte din cărţile mele. Pe urmă deşi cu mare întârziere au ajuns totuşi aici, la baştină, două cărţi importante de ale doamnei scriitoare din Timişoara. E vorba despre cărţile dedicate a doi mari cupceni ai tuturor timpurilor şi anume «Vasile Plăvan – boabe de lacrimi» şi «Petru Ciobanu, un iubitor de neam». (Despre ambii am publicat şi eu personal câte ceva pe paginile ziarelor noastre, în special despre regretatul Petre Ciobanu pe care l-am cunoscut personal).

Prin reţele de socializare ne-am regăsit abia anul trecut, trimiţându-ne mesaje, dar şi relatări despre noile apariţii editoriale. Zilele trecute printru-n colet poştal au ajuns la mine încă două cărţi de ale doamnei scriitoare. E vorba despre volumul de versuri «Dumnezeu şi umbră», în ediţie bilingvă, traducerea în engleză îi aparţine lui George Anca şi celălalt volum în proză intitulat «APROPIERI Mariana Gurza – pelerinaj prin idee, gând şi suflet».

Cu cel de-al doilea volum am luat cunoştinţă chiar în variantă electronică, răsfoind pe paginile Faceboocului textele tipărite între cele circa 324 de pagini. M-am bucurat mult văzând că poeta timişoreană printre zecile de nume importante ce se perindă pe paginile noii apariţii editoriale, n-a uitat şi de dragii ei bucovineni. Am descoperit astfel două materiale publicate prin revistele din România şi întruchipate în recentul volum despre poetul martir din Crasna Putnei Ilie Motrescu, dar şi câteva materiale proprii. Unele dedicate poetei Mariana Gurza, mai bine zis cărţilor pe care domnia sa le scrie şi publică, dar şi ale Marianei Gurza dedicate mie. Am rămas plăcut surprinsă, fapt pentru care îi sunt sincer recunoscătoare.

Aş vrea să mă refer în rândurile următoare chiar la cartea APROPIERI, apărută la editura «Muşatinia» în acest an şi având-o ca coordonatoare de proiect şi editor pe scriitoarea Emilia Ţuţuianu, lector – George Anca, redactor – Dorin Dospinescu, grafica – Iosif Haidu. Volumul este împărţit în trei capitole. Primul şi cel mai impunător se numeşte «Reflecţii de cititor – Mariana Gurza». Al doilea poartă titlul «Reflecţii critice». Al treilea «Interviu» cuprinde doar un singur interviu relizat cu autoarea de doamna Emilia Ţuţuianu, cât şi note biografice. În «Prefaţă» vom putea găsi «Dosar – credinţă» semnat de George Anca, iar la «Postfaţă» avem un «Index» de nume.

Cum spuneam mai sus în primul capitol autoarea a adunat zeci de articole dedicate multor oameni de vază mai mult sau mai puţin cunoscuţi în spaţiul nostru bucovinean. Despre fiecare a găsit cuvinte de laudă, aprecieri juste, note, argumente, citate chiar din opera lor proprie (fie în versuri, fie în proză). La unii ne aduce ceva date biografice, la alţii crâmpeie din analiza operelor publicate, găsind pentru fiecare în parte ceva deosebit. Unii dintre cei pomeniţi pe aceste pagini scrise cu atâta dragoste, fineţe, atenţie şi răbdare, cu părere de rău nu mai sunt, iar autoarea le face un elogiu în timp şi spaţiu demn de toată lauda. Alţii, care scriu, crează, speră, visează sunt nu mai puţin apreciaţi pentru munca lor de creaţie, nobleţea sufletului şi dorinţa de a face lucruri frumoase în această viaţă.

Astfel cititorii îl vor putea găsi pe poetul-martir Ilie Motrescu pentru prima dată la pagina 71 în articolul «Ilie Motrescu – Cântarea Carpaţilor». Este de fapt o prezentare a volumului bilingv a poeziilor din perioada adolescenţiei lui Ilie Motrescu. Cum spuneam adineauri sunt citate din versurile poetului. A doua oară ne întâlnim cu regretatul poet bucovinean deja la p. 175 întru-n alt material intitulat «Ilie Motrescu – Cântarea Carpaţilor, volum de poezii, ediţie bilingvă română-ucraineană, îngrijit de Eleonora Schipor». Mai întâi articolul dat a văzut lumina tiparului în revista «Melidonium». Sincere mulţumiri vrednicei doamne Mariana Gurza pentru aprecierile aduse şi la adresa mea pentru pregătirea acestui volum.

La pagina 84 am mai descoperit o bucovineancă despre care am auzit câte ceva. Aspazia Oţel Petrescu, născută în localitatea Cotul Ostriţei, din Noua Suliţă. Citez – «Femeia creştină care a ştiut să rabde chinuri muceniceşti din iubire pentru Hristos şi Neamul Românesc». Autoarea i-a dedicat acestei minunate bucovinence chiar două articole pline de admiraţie, sinceritate şi recunoştinţă pentru cele îndurare în închisori, apreciindu-i şi volumul «Hristos în celulă». Impresinant şi emoţionant.

M-am descoperit şi eu pe vreo 6 pagini, începând cu 181. În afară de faptul că mi-a prezentat titlurile mai multor cărţi (păcat că nu toate au ajuns până la autoare), doamna Mariana recunoaşte că… «Personal, nu am cunoscut-o niciodată pe scriitoarea Eleonora Schipor, profesoară în satul drag mie, Cupca»… «Pentru mine Eleonora Schipor este şi va rămâne o «doină», un dor, o mângâiere dând dovadă de un românism autentic. O bucovineancă vrednică de care sunt mândră»… În afară de cărţile proprii doamna Mariana Gurza a mai prezentat şi câteva din cele 20 la care sunt îngrijitoare de ediţie. Nu-mi rămâne decât să-i spun sincer şi simplu, dar din toată inima MULŢUMESC!

La reflecţii critice mai nulţi oameni de vază ai scrisului românesc apreciază la justa valoare scrierile în versuri şi proză a doamnei Mariana. Iată doar câteva titluri şi autori – «Frumoasa doamnă întru Dumnezeu şi umbră» (autor-George Anca), «Frumoasa mea Bucovină» (autoare-Aspazia Oţel Petrescu, «Mariana Gurza – Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei», (autoare-Veronica Balaj), «Intelectuali bucovineni, Vasile Plăvan» (autoare-Vasilica Grigoraş), «Destine umbrite» (autor-Adrian Dinu Rachieru), «Poeta cu suflet de înger» (autoare-Vasilica Grigoraş), «Un Slavici de Bucovina» (autor-Artur Silvestri) şi mulţi mulţi alţii. Aş vrea să menţionez aici că mulţi dintre cei ce i-au apreciat talentul şi continuă să o facă s-au referit la bucovineanul Vasile Plăvan, despre care şi eu personal am scris cu câţiva ani în urmă.

Titlurile «Poeta Mariana Gurza», (p.258-259), «Nevoia de sfida tăcerea şi uitarea» (p. 289), «Puterea cuvântului şi fragilitatea sufletului» (p. 292-295), «Sunt vuetul adâncurilor, lacrima suferinţelor»… (p. 299-301), sunt doar câteva ce-mi aparţin, şi pe care le-am publicat în diferiţi ani, în ziare şi reviste diferite. Desigur mai sunt şi altele, dar n-au ajuns încă până la autoare.

Mariana Gurza poeta, editoarea şi eseista creştină ne-a făcut un frumos cadou tuturor cititorilor. Cartea sa din care se desprinde ca un fir neîntrerupt mereu dorul de Bucovina, a ajuns până la noi. Ne-am dori mai multe volume, căci în toate predomină dorul de unde îşi are rădăcinile scriitoarea pe care ne-am dori s-o revedem într-o zi la baştina părinţilor. Cărţile ei, ca de altfel şi cele ale lui Vasile Plăvan, Petre Ciobanu, cât şi cele scrise despre ei, prin ziarele bucovinene, îşi ocupă şi vor mai ocupa locul în biblioteca muzeului istoric al satului Cupca, aflat în incinta CIE Cupca. Muzeu deschis prin strădania unor intelectuali din acest sat bucovinean, la care şi-a adus contribuţia nemijlocită şi autoarea acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obşteşti.

Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baştină, grai şi credinţă. Succese, scrieri alese în continuare, sănătate deplină, dragoste de neam şi glie şi fie ca bunul Dumnezeu, sfânta Fecioară Maria şi Sfinţii arhangheli Mihail şi Gavriil, ocrotitorii bisericii şi ai satului Cupca, s-o aibă mereu în paza lor. La mai mult şi la mai mare şi Doamne Ajută!

Eleonora Schipor

Cernăuţi, Bucovina
10 iunie 2017

Ziarul MIORIŢA USA este o publicație independentă de informație socio-politică și culturală. Este vocea comunităţilor româneşti din USA.